În goana după crâmpeie de istorie am dat de ea. O casă ce a servit ca reședință celei mai cunoscute familii politice de liberali, familia Brătianu. Educația lui Ionel Brătianu, artizanul României moderne a început pe acest domeniu din Stefănești.
Restaurat și deschis publicului în 2020, muzeul I C Bratianu este cel mai nou muzeu din țară. Situat la doar câțiva kilometri de Pitești și la mai puțin de 2 ore de București îl face destinația perfectă pentru o zi de weekend.
Amplasată într-un cadru feeric, vila Florica este inima locului. Atestat documentar în 1829 conacul începe să își scrie povestea. În urma căsătoriei cu Pia Pleșoianu, Ion C. Brătianu, își stabilește vatra la Florica. O transformă treptat dintr-o casă cu patru camere într-o vilă boiereasca cu terasă și alte opt încăperi.
Numele de Florica este dat conacului în memoria primei fiice a a lui I C Brătianu, decedată la vârsta de trei ani. Alți trei copii ai Brătienilor se nasc la Florica, unul dintre ei fiind Ionel Brătianu ce mai târziu avea să își urmeze tatăl în funcția de prim-ministru al țării și fauritorul României Mari.
După cum Ionel Brătianu spunea, la Florica era cuibul si vatra adevărată.
O guvernantă elvețiancă se ocupa îndeaproape de educațiia copiilor. Le preda ore de pian, desen, religie, franceză și germană.
În prezent foarte puțin din mobilierul familiei se regăsește la interior. O piesă cu istorie este masa persană din lemn de cireș pietrificat. Cumpărată de Ion Brătianu de la Paris în urma unei licitații, aceasta datează din secolul al XVI-lea. Astăzi poate fi admirată în biblioteca de la parter.
Vitrinele cu geam din cristial și sobele de teracotă sunt alte obiecte pe care timpul nu pare să își fi pus amprenta.
Îndrăgostit de casa părintească, Ionel Brătianu, de profesie inginer, începe un adevărat proiect ce avea să se termine după 26 de ani. Transformă casa cu opt camere într-una cu 40 de încăperi și 14 băi. Lucrările pentru extinderea conacului au fost coordonate de arhitectul Petre Antonescu de numele căruia se leagă și Arcul de Triumf.
Cea mai însemnată bibliotecă particulară din România se afla la reședința Brătienilor și cuprindea peste 30 000 de volume, multe dintre ele fiind cărți istorice dar și colecții de timbre sau colecții de monede.
La etaj vei vedea biblioteca suspendată unde copiii familiei obișnuiau să citească. Majoritatea cărților au fost arse de comuniști zile întregi sau aruncate pe Argeș. Puține opere au putut fi salvate și mutate în Biblioteca Academiei Române.
Pasionat de arhitectură, Ionel Brătianu le scria părinților săi despre planurile de constructie asupra domeniului încă de când se afla la studii la Paris. Ajunge să schimbe total stilul sobru al casei păstrat de tatal său. Trece peste nemulțumirea mamei care era sătulă de ziduri și construcții și își duce planul la bun sfârșit.
Terasa conacului păstrează și astăzi cuptorul cu vatră dar și ușa de acces. Acoperită doar parțial aici se făcea plajă în verile caniculare. Dușul de pe terasă nu se mai păstrează, însa el exista și funcționa cu succes în aceea vreme.
Salonul turcesc era preferat de copii pentru că aici în perioada Crăciunului se împodobea bradul. Mobilată în stil oriental încăperea păstrează încă ușile dar și ferestrele cu geamurile de cristal.
Pe pereții casei, pe coridoare, pe dulapuri de cărți sau acolo unde spațiul permitea, stateau la loc de cinste fotografii cu membrii familiei. Frumos încadrate prezentau instantanee din viața lor și erau adevărate comori de suflet pentru toți.
Locul preferat al lui Brătianu era camera de la etajul doi care îi servea drept birou . Înconjurat de cărți acesta avea în interior un pat, o masa și un scaun. Ieșea pe terasa camerei și îi plăcea să citească.
Eliza Brătianu, a doua soție a lui Ionel Brătianu are un rol important în cosmetizarea parcului ce înconjoară conacul. Plantează diferite flori și doboară copaci pentru a crea un spațiu luminat și elegant.
Amplasat în parc grupul statuar la Vulturi este un monunemnt realizat în anii 20 ce îi reprezintă pe cei trei frați Brătieni, Dinu, Vintilă și Ionel. Tot aici se află și banca preferată a lui Ionel Brătianu, cu o panoramă superbă asupra conacului.
Florica primea mereu oaspeți. Fie că era vorba despre rude, prieteni sau figuri importante ale vremii, porțile îi erau deschise.
Aici au fost puse la cale stategii în vreme de pace dar și de război. I-au trecut pragul Regele Ferdinad și Regele Carol, Regina Maria, frații Golescu, I.G. Duca și mulți alții care au influențat scena politică.
Turul conacului se face cu ghid și dureaza apoximativ o oră.
Dacă îți rămâne timp poți merge să vizitezi capela unde sunt înmormântați membrii familiei Bratianu având posibilitatea de a pătrunde chiar în criptă. Situată la marginea pădurii biserica este superb construită cu piatră de Albești. Lăcșul poarta hramul “Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul”.
Pe lângă lumânări și lucruri bisericești de la magazinul din incintă poți cumpăra dulciuri de casă sau obiecte de lut, confeționate de măicuțe.
Înconjurat de podgoriile de la Ștefănești conacul te va purta printr-o frumoasă poveste a vremii. Lasă-te îmbătat de aerul boem al istoriei. Descoperim împreună cele mai frumoase locuri din România.
