În căutarea de comori arhitecturale și peisaje desprinse din vederile de altădată am dat peste el, un conac-bijuterie. Pe bună dreptate numit “cel mai frumos conac de secol XIX”. Îți voi povesti astăzi despre Conacul Bellu.
Este situat în localitatea Urlați, la o distanță de aproximativ 80 de km de București, pe un domeniu de basm. Cu excepția zilei de luni, conacul își deschide porțile zilnic între orele 9:00 și 17:00. Cu siguranță cel mai cunoscut obiectiv turistic al zonei, un loc unde fiecare element spune o poveste.
Pe traseul Drumul Vinului, Urlați este una dintre cele mai apreciate regiuni viticole ale României. În județul Prahova traseul măsoară nu mai puțin de 58 de km. Iar dacă vorbim despre licori bahice, află că la conac au loc degustari de vinuri alese.
Conacul a fost construit la jumătatea secolului XIX pe o fostă moșie a familiei Cantacuzino. A servit ca locuință a baronului Alexandru Bellu, un important om politic al vremii. Provenind dintr-o familie de aromâni înstăriți, boierul Bellu dispune de o avere impresionantă.
Studiile și le face la Paris iar vacanțele și le petrece în țară. Apetitul pentru artă și frumos îi este deschis de medicul colecționar Georges de Bellio, unchiul ce alesese să trăiască la Paris. Tot datorită lui, tânărul Bellu ajunge să îl cunoască pe Nicolae Grigorescu cunoscutul pictor de care îl va lega o strânsă prietenie.
După terminarea studiilor, în 1873, Alexandru Bellu se căsătorește cu Alexandrina Alexandrescu, fiica clucerului Nicolae Alexandrescu, și au împreună șapte copii. Alături de familie, Alexandru Bellu călătorește des în afara țării mai ales în Franța și Italia. Cunoaște astfel mai mulți artiști și achiziționează numeroase obiecte valoroase. Multe dintre acestea pot fi admirate astăzi în Conacul Bellu. Muzeul din prezent este fosta casa de oaspeți a boierilor. Conacul mare există doar in imagini pentru că acesta s-a prăbușit în urma cutremurului din 1940.
Deși ar fi putut să locuiască oriunde în lume, Bellu se retrage cu familia la Urlați, zonă pe care ajunge să o iubească si să o expună în fotografiile sale, inclusiv în albume publicate la Paris.
Aerul boem se simte încă de la intrare. O comoara arhitecturală în stilul vechi românesc de care te vei îndragosti cu siguranță. Podeaua originală din pridvorul conacului este spectaculos lucrată cu pietre mici in stil mozaic. Nu am văzut nicicând ceva asemănător.
Esti îndemnat să îti pui tălpicii de protecți iar ghidul te invită în interior. Turul casei nu durează mai mult de 20 de minute. Vei vizita pe rând încăperile în care au pătruns odată invitați de seamă ca George Enescu, Theodor Aman sau Nicolae Grigorescu. La conac obișnuia să poposească și Regina Maria cu principesa Ileana.
Vei observa salonul turcesc decorat oriental unde baronul Bellu fuma narghilea. În salonul japonez obișnuia să se bea ceaiul. Masa din salonul central, festiv aranjată pare că își așteaptă oaspeții. Clapele pianului, acum mute, amintesc de concertele și bucuria seratelor.
O veche halbă bavareză stă la loc de cinste pe unul dintre corpurile de mobilă din lemn masiv. Telefonul Ericsson de la 1905 este o piesă impozantă a locului. Manuscrise ale vremii dar și biblia lui Martin Luther, veche de 500 de ani, stau expuse la conac.
Dormitorul de o eleganță impunătoare are în prim plan patul și masa de rugăciune. Sunt multe obiecte de decor care îți vor atrage atenția și te vor fascina.
Patima baronului pentru fotografie este cunoscută la nivel internațional. Principalele lui subiecte au fost natura și viața țăranului. Celebrul tablou al prietenului său Nicolae Grigorescu, Carul cu boi, a făcut pe mulți să se întrebe dacă nu cumva fotografia a servit ca inspirație pictorului. Bellu a îngăduit ca după fotografiile sale să fie tipărite cărți poștale.
Întregul peisaj de la conac este dominat de foișorul de tip culă. Restaurat și inaugurat în 2011, adăpostește spre deliciul vizitatorilor aparatele de fotografiat ale lui Bellu dar și multe dintre fotografiile sale realizate chiar la Urlați.
Bellu obișnuia să imortalizeze tineri la munca câmpului, țăranci frumoase sau bătrani în bătatură. Panorama asupra întregii zone este spectaculoasă, foișorul fiind unul dintre locurile preferate de boier.
La cinci ani după moartea lui Alexandru Bellu, întregul domeniu este donat de soția sa, Alexandrina, Academiei Române. Aceasta fusese una dintre dorințele baronului filantrop.
După venirea la putere a comuniștilor, conacul se degradează masiv, multe dintre anexele gospodărești ajungând să dispară.
În casa mică rămâne să locuiasca unul dintre fiii lui Bellu, George Bellu impreună cu soția. Se retrage în casa servitorilor la 1953 unde rămâne să locuiască încă 20 de ani. Boierii au fost respectați de sătenii din Urlați iar astăzi își amintesc de ei cu nostalgie.
Un conac cu istorie pe care te invit să îl descoperi și tu. Astfel de locuri merită să fie cunoscute și promovate pentru ca ele reprezintă anii de glorie ai unei familii cu principii sănătoase, bun gust și pasiune pentru viața satului românesc.
Mereu cu soarele alături pe toate potecile unui țări pe care o descoperim la pas împreună.
0
