Locuri frumoase se află la tot pasul iar uneori, sunt chiar mai aproape decât am crede.
În timp ce citeam detalii despre ucenicia pictorului Nicolae Grigorescu am aflat că o bună parte din anii de început, i-a petrecut la Mănăstirea Căldărușani din județul Ilfov.
Ilfov!?
Păi eu nu am auzit de locul ăsta…și uite așa, într-un weekend friguros dar senin, am plecat din București către el.
30 de km mai târziu aveam să fiu fascinată de frumusețea mănăstirii înconjurate de apele lacului Căldărușani, de naturalețea fostului Codru al Vlăsiei dar și de faptul că mă aflam la un pas distanță de o comoară națională.
Numele de Mănăstirea Căldărușani este menționat pentru prima dată în decembrie 1593, într-un hrisov al cancelariei lui Mihai Viteazul.
O legendă spune că pe aceste locuri se aflau călugări sihaștri care întâlnindu-se cu voievodul Matei Basarab, i-au prezis acestuia izbândă în lupta cu Vasile Lupu. Profeția s-a împlinit iar voievodul a ridicat aici o mănăstire închinată Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir.
Mănăstirea Căldărușani se află mai exact în satul Lipia, comuna Gruiu și este un simbol al arhitecturii muntenești, construită ca o cetate cu rol de apărare.
Am lăsat mașina în parcarea goala de la intrare și ne-am mirat cum de totul este atât de pustiu într-o zi de duminică.. Am aflat mai apoi că se poate pătrunde cu mașina până în apropiere de mănăstire.
Dar ar fi păcat dacă puteți, să nu vă bucurați de o plimbare scurtă pe jos, printr-un peisaj atât de minunat, cu copaci înalți și multă liniște întreruptă doar de lătratul unuia dintre câinii de pază.
Încă de la intrarea pe domeniu te vor întâmpina buchete de flori ținute de mâini muncite peste care au trecut ani mulți. Și se vor bucura grozav dacă ai să te oprești să le cumperi măcar o floare.
Un alt aspect curios sunt pisicile…multe…mici și mari, cu blănițe de culori diferite și foarte prietenoase. Vor sta puțin la mângâiat, cât să primească ceva ce mâncare, după care își vor vedea de treabă.
În trecut aceasta era una dintre cele mai mari și frumoase biserici ale țării, înzestrată cu numeroase terenuri arabile, proprietăți și podgorii ce îi asigurau o puternică bază economică.
De-a lungul timpului a fost supusă mai multor extinderi și renovări dar a rămas un loc în care tradiția monastică și spiritualitatea au fost mereu cultivate.
Momentan Mănăstirea Căldărușani se află în reabilitare astfel că nu am putut pătrunde în interior. I-am admirat exteriorul cu arhitectura sa deosebită, exemplu al stilului brâncovenesc, specific epocii.
Este înconjurată de chilii albe cu arcade și picture bisericești. Aici viața monahală se desfășoară conform tradițiilor ortodoxe. Călugării își dedică viața rugăciunii, muncii și contemplației, oferind un exemplu de smerenie și devotement.
Mănăstirea găzduiește și un muzeu cu obiecte de cult, cărți vechi și picturi de mare valoare.
Temporar, până la reabilitarea mănăstirii, muzeul a fost transformat în loc de rugăciune, aici având loc slujbele religioase.
În 2 dintre camerele muzeului ai să poți admira unele dintre cele mai valoroase colecții eclesiastice din țară.
VREI SĂ TE RELAXEZI APROAPE DE BUCUREȘTI? UITE 5 LOCURI SUPERBE AICI
Rămas orfan de tată și mutat la București din orașul Câmpina, la vârsta de 10 ani, cel ce avea să se remarce mai târziu ca marele pictor al românilor, devine ucenicul pictorului ceh Anton Chladek.
Este vorba despre Nicolae Grigorescu copilul geniu, cu talent nativ, ce a învățat să picteze icoane pe care le vindea mai apoi la târguri pentru a-și întreține familia.
La 15 ani ajunge la Mănăstirea Căldărușani, unde își îmbogățește experiența sub îndrumarea ieromonahului Evghenie Lazăr, autorul mai multor icone expuse la muzeu. Acesta este locul în care își desăvărșește arta de a picta icoane.
La Căldărușani a pictat tabloul “Mihai scăpând stindardul” pe care împreună cu o petiție în care cerea ajutor financiar pentru studii în străinătatre, l-a trimis către domnitorul Barbu Știrbei.
Acesta l-a recompensat cu 100 de galbeni și a intervenit ca Grigorescu să fie primit la studiile Colegiul Sfantul Sava înainte de a fi trimis în străinătate.
Se spune că pictorul nu ar fi beneficiat de aceste studii fiind ocupat cu lucrările de la Mănăstirea Căldărușani și mai apoi cu cele de la Mănăstirea Zamfira.
În toamna anului 1861 Nicolae Grigorescu pleacă la Paris de unde se întoarce în Romania în 1864. Petrece câteva luni la Căldărușani unde continuă să picteze înainte de a pleca din nou spre Franța.
Muzeul acesta este astăzi un sanctuar de liniște, spiritualitate și istorie însă consider că nu este suficient pus în valoare.
Icoanele pictate la Mănăstirea Căldărușani pot fi văzute și admirate contra unei taxe modice de doar 2 RON.
Mănăstirea Căldărușani nu este doar un loc de cult, ci și o comoară națională.
Într-una dintre clădiri, unde este și magazinul bisericesc, se află sala Mitropolit Filaret al 2-lea unde între anii 1778-1860 a funcționat școala de zugravi de subtire a mitropoliei ungrovlahiei. Aceasta se poate vizita cu o programare în prealabil.
Ne-am dorit să ajungem la baza lacului Căldărușani însă nu a fost posibil din curtea mănăstirii, așa că am făcut un mic ocol de câteva minute cu mașina.
Are o frumusețe naturală ce impresionează iar mănăstirea se zărește în depărtare ca un reper vizibil din mai multe puncte.
Nu am poposit prea mult pe lângă el căci frigul de noiembrie nu e tocmai cel mai prietenos, dar am stat suficient cât să-l fotografiem și să-i promitem că ne vom întoarce.
Și o vom face cu siguranță mai ales că trebuie să vizităm și interiorul mănăstirii, atunci când va fi posibil.
Inferent dacă ești credincios sau pur si simplu în căutarea unui echilibru interior, Mănăstirea Căldărușani te va impresiona și îți va oferi o pauză de meditație.
Să nu uităm că uneori cele mai frumoase locuri se află chiar lângă noi, sau poate la doar o scurtă călătorie, pe lângă București.
