Astăzi, octombrie, mă regăsesc adult pe drumul pe care m-am aflat de zeci de ori în copilărie.
E satul bunicilor mei materni, Frăsinet, Teleorman.
Mergând deseori prin România m-am trezit în fața monumentelor degradate de nepăsare și vremuri.
Și atunci mi-a încolțit în minte ideea de a le scoate din „noroiul” uitării strângând laolaltă toate rămășițele istorice pe care am să le întâlnesc în cale.
Scriu astăzi despre Cula lui Costea și Conacul boierului Noica din Frăsinet
CULA LUI COSTEA
Ne întoarcem la început de secol al XVIII – lea când boierul Costea Rondiriș, deținător a mai multor domenii din Muntenia, construiește pe moșia din Frăsinet o culă, al cărui scop era de apărare și protecție a averilor.
Stranie construcție pentru un județ ca Teleorman, majoritatea culelor fiind o raritate prin aceste părți.
Inițial turnul a suferit mai multe modificări ultima lui formă datând din vremea în care pe locul domeniului boieresc a funcționat un CAP. Temelia de piatră a fost treptat înlocuită de zidărie din ciment ca mai apoi să își piardă identitatea.
Un edificiu pătrat, construit după model balcanic, fără ferestre ci doar cu guri de tragere și observare. Accesul la etaj se făcea pe o scară aflată în exterior. Astăzi scara nu mai există.
La începutul secolului al XIX-lea averile boierului Costea trec în străpânirea Bâțcovenilor, frații Nicolae și Ioniță. În 1878 aceștia modifică constucția culei, renunțându-se la partea de foișor din lemn.
Transformările nu se opresc aici și dupa ce este incendiată în timpul răscoalei țărănești din 1907 este din nou refăcută. Mai apoi este lăsată de izbeliște, demolată, apoi reconstruită în perioada 1977-1978, moment în care i se adaugă din nou foișorul din lemn.
Capitalizarea consideră edificiul inutil lăsându-l în paragină.
Profesorul de georgrafie și istorie din Frăsinet, domnul Marian Nica își dedică o marte parte din timp pentru punerea în valoare a monumentului „Cula lui Costea”, demers întrerupt de trecerea lui la cele veșnice.
Situată vis a vis de primăria comunei Frăsinet, Cula lui Costea este oglinda satului. Lăsată într-o mizerie de nedescris, transformată în Wc public. Din păcate dezinteresul este major și chiar dacă monumentul a intrat încă din anul 2019 într-un program de restaurare, lucrurile se întâmplă doar pe hârtie.
Și chiar dacă nu mai seamănă aproape deloc cu fortificația de altădată încărcătura ei istorică tinde să se piardă în negura timpului. Astăzi trece drept o ruină aflată în mizerie despre care inclusiv cei din localitate nu cunosc mai nimic. Nu există un monument de aceeași natură aflat într-o stare atat de deplorabilă.
Cula lui Costea este prezentă pe harta culelor din România însă deși potențialul turistic ar putea fi mare, acesta este știrbit de nepăsare.
CONACUL BOIERULUI NOICA
Falnic și drept castanul de pe domeniul Costea încă rezistă. Și poate dacă ar putea vorbi ar spune multe povești și întâmplări.
Ar spune poate și despre frumuseșea conacului boieresc în fața căruia se află, la doar 2 pași de Cula lui Costea.
Aflat în aceeasi stare deplorabilă conacul se încăpățânează să reziste. Ornamentele florale de pe pereții și stâlpii de susținere amintesc de stralucirea lui de altadată. O gradioasă construcție cu multe anexe care astăzi se mai observă vag și cerdac din zidărie la care se ajungea urcând pe o elegantă scară din marmură.
Bunica își amintea uneori de întâmplări din copilărie ce includeau frumosul conac al boierului Iacob Noica, descendent al lui Paraschiv Noica, stăpân după tată al domeniului cumpărat de la familia Bâțcovenilor.
Boierul Noica renovează conacul și moara din Frăsinet astfel că la reforma din 1945, moșia a fost declarată fermă model.
Din păcate și bunica a trecut la cele veșnice și prea puțini bătrâni au rămas în sat șă își amintească de locul ce cândva a fost mândria comunei.
Deși menționate în toate rapoarte turistice atât cula cât și conacul zac în indolență.
Cum faptele bune depind de oameni stă în puterea noastră să amintim, să nu uităm, să ne apărăm identitatea.
Facem apel la autoritățile din Frasinet să curețe domeniul plin de gunoaie și să facă demersurile necesare pentru a nu lăsa istoria să piară.
PS: Mai multe date istorice despre județul Telorman regăsiți aici – https://www.muzeulteleorman.ro/
0