Nu am mai scris de mult pe blog și, sincer, îmi era dor. Poate că așteptam doar o destinație care să mă inspire suficient de mult încât să simt din nou nevoia să aștern gândurile în cuvinte.
Nu degeaba se spune că Praga este orașul care inspiră.
Praga e genul acela de loc care te cucerește fără să încerce prea tare — un amestec perfect între basm și realitate, între clădiri gotice și cafenele boeme, între poduri care spun povești și străduțe care par desenate pentru plimbări fără grabă. În doar câteva zile petrecute aici, am reușit să simțim pulsul orașului.
Dimineți cu ceață pe malul Vltavei și seri cu lumină caldă în Piața Veche. Am descoperit locuri pe care nu le găsești mereu în ghiduri, am gustat din spiritul local și ne-am bucurat de fiecare pas făcut pe piatra cubică care pare că a văzut totul.
În acest articol își voi povesti cum am trăit noi un city break de 3 zile în inima Cehiei — ce am văzut, unde am stat și de ce Praga rămâne una dintre cele mai frumoase capitale europene.
ZBORUL CĂTRE PRAGA
Totul a început cu un zbor scurt, de doar o oră și jumătate, surprinzător de rapid pentru mine, care aveam impresia că vom zbura mult mai mult. Am zburat cu AnimaWings, o premieră pentru noi, și sincer, ne-a plăcut mult experiența. Totul a fost confortabil, simplu și fără stres — exact cum îți dorești atunci când începi o călătorie. Pentru că ne-a plăcut atât de tare, îți las aici linkul către site-ul lor, să vezi și tu ce alte super destinații poți descoperi cu ei. Cu puțin noroc, poți prinde zboruri chiar de la 49,99 € pe sens de persoană.
DIN AEROPORT, DIRECT ÎN ORAȘ
Pentru că suntem genul de călători atenți la buget, am căutat cea mai accesibilă variantă de a ajunge din aeroport în centrul orașului. Așa că, imediat ce am aterizat, am cumpărat bilete valabile 24 de ore direct de la tonomatele galbene din aeroport — super simplu și intuitiv. În loc să mergem cu autobuzul express, am ales autobuzul 119, care circulă din 5 în 5 minute și care e o variantă mult mai avantajoasă. De acolo, ai conexiune rapidă cu metroul, iar în scurt timp ești deja în inima Pragăi.
Transportul public din Praga a fost votat al doilea cel mai bun din lume, așa că te poți baza pe el cu încredere. E curat, eficient și foarte bine organizat. Singurul lucru la care trebuie să fii atent este să nu circuli fără bilet! Există controale dese, iar amenzile sunt destul de mari.
CAZARE PRAGA
Să prinzi o cazare bună în Praga nu e greu, pentru că majoritatea hotelurilor sunt ok, însă să găsești una și bună, și accesibilă poate fi o mică provocare.
Noi am găsit un hotel care inițial avea un preț foarte bun, însă, pentru că ne-am tot gândit și răzgândit, l-am rezervat în ultima zi înainte de plecare.
Bineînțeles că prețul se modificase. Chiar și așa, ne-a impresionat curățenia și micul dejun foarte generos de la Hotel Aida.
Ca locație, hotelul se află la aproximativ 15 minute cu tramvaiul de centrul vechi din Praga, așa că ai acces rapid la principalele atracții, fără să fii chiar în mijlocul agitației turistice.
Îți las mai jos o listă cu unități de cazare foarte bune în Praga, pentru ca tu să îți planifici mai ușor sejurul.
CAUȚI CAZARE PRAGA? UITE CEL MAI BUN RAPORT CALITATE-PREȚ
Click pe numele unității de cazare pentru PREȚ & DISPONIBILITATE
Pentru noi, prima zi a fost despre recunoaștere. Ne-am plimbat prin centrul vechi, pe poduri și pe sub poduri, făcând baie de mulțime și admirând turiștii, artiștii locali și peisajele care fac Praga atât de fermecătoare. Am descoperit vânzători ambulanți și cafenele pitorești, exact ce te aștepți de la un oraș ca acesta… și, eh, ne-am luat și prima țeapă.
Dacă înainte turiștii erau atenți la casele de schimb valutar, acum trebuie să fiți prudenți și la restaurantele din centrul vechi.
Noi n-am verificat recenziile și am pățit-o: mâncarea a venit rece și fără gust, am plătit mult peste cât merita și nu am primit bon fiscal. Noroc că măcar berea a fost ieftină, chiar mai ieftină decât apa!
Apropo de apa din centrul vechi – mare atenție la mini-marketuri, pentru că a doua țeapă a fost să plătim 70 de coroane pe o sticlă de apă, în timp ce o bere la restaurant costa 40 de coroane.
Singurele magazine de unde e sigur să cumperi sunt cele numite Żabka.
Și apropo de bere… știai că Praga este orașul cu cel mai mare consum de bere pe cap de locuitor din lume?
Ei bine, după prima zi, nu mai e doar statistică, ci și experiență personală.
E IARBA LEGALĂ ÎN PRAGA?
Praga e faimoasă pentru berea ieftină dar și pentru cultura relaxată a alcoolului — vezi magazinele pline cu absint sau pub-urile unde oamenii beau fără grabă.
Totuși, surprinzător pentru unii, cehii nu tolerează galagia sau consumul în public. Chiar dacă orașul e plin de baruri și restaurante, regulile sunt clare și respectate.
Un alt aspect care m-a surprins a fost numărul mare de buticuri de unde poți achiziționa iarba și alte narcotice ușoare.
Dar, așa cum probabil te întrebi și tu, este iarba legală în Praga? Răspunsul nu e chiar simplu. E permis consumul personal și deținerea unei cantități mici, dar totul are limite și reguli stricte.
Praga rămâne astfel un oraș relaxat, dar cu reguli clare. poți experimenta, poți degusta, dar cu cap și respect față de ceilalți și față de legi.
AM RUPT NORMA LA PAȘI – ZIUA 2 ÎN PRAGA
Dacă prima zi a fost despre plimbări relaxate și rătăcit fără direcție prin oraș, în a doua zi am dat cronometrul pașilor peste cap. De aici începe adevărata explorare!
Ziua în care am bifat obiectivele turistice, am urcat sute de trepte și am descoperit colțuri de oraș care arată altfel decât în poze.
După micul dejun, țup în tramvaiul 17 și prima oprire a fost la Podul Carol, poate cel mai emblematic loc din Praga.
Construit în secolul al XIV-lea, podul leagă Orașul Vechi de Mala Strana și e una dintre cele mai frumoase promenade urbane din Europa.
Dimineața, când ceața încă plutea peste Vltava și orașul abia se trezea, totul avea un aer de poveste.
Podul e flancat de 30 de statui baroce, fiecare cu propria legendă. Sunt sfinți, regi, martiri și protectori ai orașului.
Cea mai cunoscută este statuia Sfântului Ioan Nepomuk, patronul tăcerii și al secretelor.
Se spune că, dacă atingi placa aurită și îți pui o dorință, te vei întoarce sigur în Praga.
La câțiva pași mai încolo se află statuia Mântuitorului (Hristos Răstignit) — una dintre cele mai impunătoare de pe pod și, totodată, locul unde Depeche Mode au făcut o fotografie celebră în anii ’80.
Evident, n-am putut rezista tentației și am recreat și noi imaginea.
După plimbarea printre statui și artiști stradali, am coborât pe insula Kampa, un colț liniștit chiar sub Podul Carol.
E locul perfect să te desprinzi puțin de aglomerația turiștilor și să vezi podul dintr-un alt unghi.
Pe insula Kampa ai să vezi și moara de apă Velkopřevorský Mlýn, una dintre cele mai fotografiate atracții de aici.
Roata ei de lemn se învârte lent în apele Vltavei, iar în jur găsești mereu turiști, artiști și rațe care fac parte din decor.
Legenda spune că moara era cândva a Cavalerilor de Malta, iar astăzi e păzită simbolic de un mic spiriduș considerat protectorul orașului.
LIBERTATEA NU SE ȘTERGE NICIODATĂ
La doar câțiva pași de moara de apă, am ajuns la Zidul lui Lennon, un loc care pulsează de culoare, mesaje și emoții.
De la distanță pare doar un perete plin de graffiti, dar când te apropii, simți energia și istoria din spatele fiecărei pete de vopsea.
Zidul a apărut spontan în anii ’80, când tinerii din Praga au început să scrie versuri din cântecele trupei The Beatles și mesaje de pace, într-o perioadă în care libertatea de exprimare era interzisă.
De atunci, zidul a devenit un simbol al libertății, speranței și creativității, schimbându-se în fiecare zi. Cineva pictează peste, altcineva adaugă un mesaj nou, iar rezultatul e mereu viu, mereu altul.
Dincolo de culori, zidul ăsta e o amintire vie a faptului că libertatea nu se șterge niciodată complet.
CEL MAI MARE COMPLEX MEDIEVAL DIN LUME ESTE ÎN PRAGA
Cel mai vizitat loc din Praga? – Cu siguranță CASTELUL ! Este cel mai mare complex medieval din lume.
Drumul până sus e o mică aventură în sine, un urcuș pe scări abrupte și priveliști care devin tot mai spectaculoase cu fiecare pas.
L-am admirat doar din exterior, fără să intrăm în muzee sau biserici. Să te plimbi prin curtea castelului este gratuit.
Să admiri orașul de la înălțim, este neprețuit – o mare de acoperișuri roșcate, turle și poduri care se întind până la orizont.
Am făcut o mulțime de poze, dar oricât ai încerca, e greu să surprinzi în imagini toată frumusețea din jur.
STRADA CU SEMAFOR
După ce am coborât de la Castel, următoarea oprire a fost la celebra stradă îngustă din Praga, cunoscută pentru faptul că are… un semafor pietonal!
Da, ai citit bine — este atât de îngustă încât oamenii trebuie să aștepte pe rând ca să poată trece.
Strada se numește Vinarna Čertovka și este considerată cea mai îngustă stradă din Praga, având doar 49,6 centimetri lățime și o lungime de aproximativ 10 metri.
Pe fiecare capăt există câte un semafor pietonal care reglează „traficul”, adică o coloană de turiști curioși care așteaptă cuminți culoarea verde.
Am stat și noi la coadă, ne-am distrat privind oamenii care încercau să treacă fără să-și atingă umerii de pereți și, bineînțeles, am făcut poze.
Dincolo de stradă nu e nimic spectaculos — doar o terasă liniștită. Așa că, după ce am așteptat iar să se facă verde, am traversat înapoi și am bifat una dintre cele mai amuzante experiențe din ziua noastră prin Praga.
DAVID ČERNÝ ȘI LOCURILE SALE NEOBIȘNUITE
Cineva să sune la 112 pentru că am ajuns la una dintre cele mai neobișnuite opere de artă din Praga — „Hanging Man”, sculptura celebră realizată de artistul ceh David Černý.
Dacă ridici privirea pe strada Husova, vei vedea un bărbat care atârnă relaxat de o bară metalică, cu o mână în buzunar, de parcă ar reflecta la viață deasupra trecătorilor grăbiți.
Ei bine, acel bărbat este nimeni altul decât Sigmund Freud, surprins simbolic între decizia de a se agăța de viață sau de a-i da drumul.
Lucrarea a apărut pentru prima dată în 1997 și a devenit rapid una dintre atracțiile urbane iconice ale orașului.
Se spune că au fost persoane care s-au panicat prima dată când au văzut statuia.
Noi, evident, am zâmbit și ne-am făcut pozele, pentru că asta e farmecul Pragăi: combinația de artă, ironie și surpriză la fiecare colț.
Și pentru că vorbim de David Černý, nu putem să nu amintim de bebeluşii uriași care se târăsc pe turnul televiziunii sau de cei de pe insula Kampa, vizitată mai devreme — niște sculpturi gigantice, fără fețe, care par desprinse dintr-un vis ciudat.
Fascinant și un pic creepy în același timp, dar imposibil să nu le remarci.
Capul rotativ al lui Kafka este o alta operă a artistului ceh — o instalație mecanică impresionantă, un portret uriaș care se mișcă, se transformă și te face să te uiți la el din toate unghiurile.
Lucrarea se numește oficial “Head of Franz Kafka” și este situată în apropierea centrului orașului, lângă piața de cafenele și restaurante.
Sculptura este realizată din oțel și este compusă din 42 de straturi separate, fiecare strat putând să se rotească independent.
În total, capul are aproximativ 11 metri înălțime și cântărește câteva tone. Opera a fost inaugurată în 2014 și este unul dintre cele mai cunoscute puncte de atracție urbană contemporană din Praga.
E o combinație între artă și tehnologie și, sincer, am stat câteva minute doar ca să-l privim cum se rotește și se reinventează constant.
CÂND ARHITECTURA PRINDE RITM
S-a lăsat seara, dar cum nu voiam să lăsăm pentru ziua următoare, am zis să mergem și la celebra Casă care dansează — una dintre cele mai fotografiate clădiri din Praga.
Construită în anii ’90 de arhitectul croat Vladímil Milunič, în colaborare cu celebrul Frank Gehry, clădirea mai este cunoscută și sub numele de „Fred & Ginger”, după celebrul cuplu de dansatori.
Designul ei e cu totul atipic — două turnuri de sticlă și beton care par să se miște grațios, ca într-un pas de dans.
BOOK TOWER – INFINITUL TURN AL CUNOAȘTERII
Ultima oprire a zilei a fost la Book Tower una dintre cele mai spectaculoase instalații din Biblioteca Municipală din Praga.
La prima vedere pare doar o coloană uriașă de cărți, dar dacă te apropii și privești, ai senzația că te uiți într-un tunel infinit de volume, care se reflectă la nesfârșit în oglinzi.
E imposibil să nu te lași furat de iluzia asta. Pare o metaforă perfectă pentru cunoaștere, curiozitate și pentru modul în care o carte te poate purta oriunde.
Accesul este gratuit, însă pregătește-te pentru puțină răbdare: de obicei se formează cozi, pentru că fiecare vizitator vrea să se fotografieze cu această iluzie vizuală.
Noi am așteptat cuminți, dar a meritat din plin.
Praga e genul de oraș care te provoacă să descoperi și să visezi în același timp.
ZIUA 3 ÎNCEPE CU O PLIMBARE MATINALĂ
LETNÁ PARK
După un mic dejun copios, cât să ne țină până spre prânz (că doar aveam o listă luuungă de obiective), am pornit din nou la drum.
Și cum dimineața e bine s-o începi cu o plimbare, prima oprire a fost Letná Park — locul perfect ca să vezi Praga de sus, într-o liniște care contrastează frumos cu agitația din centrul vechi.
Parcul se întinde pe o colină generoasă, chiar deasupra râului Vltava, și oferă una dintre cele mai spectaculoase panorame ale orașului.
De aici poți vedea toate podurile din Praga aliniate pe râu, o imagine care pare decupată dintr-o carte poștală. Letná e locul preferat al localnicilor pentru jogging, picnicuri sau pur și simplu o cafea cu priveliște.
Printre aleile largi și verdele care te înconjoară, nu ai cum să nu remarci uriașul Metronom din vârful colinei — o instalație uriașă, roșie, care domină orizontul.
Construit în 1991, Metronomul marchează locul unde, în perioada comunistă, se afla cea mai mare statuie a lui Stalin din lume.
Astăzi, ticăitul lui simbolic pare să măsoare nu timpul, ci distanța dintre trecut și prezent, dintre istorie și libertate.
MĂNĂSTIREA STRAHOV – CEA MAI FRUMOASĂ BIBLIOTECĂ DIN PRAGA
De la Letná Park am luat tramvaiul spre Mănăstirea Strahov, una dintre cele mai vechi și mai liniștite zone din Praga.
Drumul e scurt și plăcut, iar pe măsură ce tramvaiul urcă spre colină, orașul se dezvăluie tot mai clar în spate.
Complexul monastic datează din secolul al XII-lea și găzduiește una dintre cele mai impresionante biblioteci baroce din Europa — Biblioteca Strahov, faimoasă pentru tavanele pictate și rafturile nesfârșite de volume vechi. Chiar dacă accesul complet în interior se face doar cu tur ghidat, merită și doar pentru priveliștea de la intrare — totul arată ca o scenă dintr-un film istoric.
DESPRE TRAMVAIELE TATRA – BUBURUZELE FOTOGENICE ALE PRAGĂI
Și dacă tot ne-am plimbat de colo-colo cu tramvaiele, trebuie să spunem și câteva cuvinte despre ele — pentru că în Praga tramvaiele nu sunt doar un mijloc de transport, ci o parte din peisajul urban, la fel de iconică precum Podul Carol sau berea cehă.
Cele mai iubite sunt tramvaiele Tatra, acele vagoane roșii și albe, rotunjite, care par desprinse dintr-un film vechi.
Le vezi șerpuind prin tot orașul, zi și noapte, și e imposibil să nu te oprești măcar o dată să le fotografiezi. Localnicii le-au poreclit “buburuze” pentru forma lor simpatică și culoarea inconfundabilă.
Deși unele modele sunt mai moderne, multe dintre tramvaiele Tatra originale circulă încă din anii ’60-’70, produse chiar aici, în Cehoslovacia.
Sunt fiabile, rapide și au devenit un simbol al orașului. În plus, rețeaua de tramvaie din Praga este una dintre cele mai extinse din Europa — ajungi oriunde, fără stres.
TURNUL PETRIN – SPECTACOL DE TOAMNĂ
Următoarea oprire a fost la Turnul Petrin, un loc care pare desprins dintr-o carte de povești, mai ales toamna.
Culorile parcului se amestecau într-un tablou perfect: frunze arămii, alei liniștite și o luminăblândă care făcea ca totul să pară ireal de frumos.
Turnul, adesea comparat cu „mica replică a Turnului Eiffel”, are 63,5 metri înălțime și a fost construit în 1891 pentru Expoziția Jubiliară.
Poți urca fie pe cele 299 de trepte, fie cu liftul — iar de sus, priveliștea asupra Pragăi este pur și simplu spectaculoasă.
Noi am prins o zi clară, cu un aer proaspăt și culori care păreau pictate. Toamna chiar știe să facă spectacol aici.
În jurul turnului se află grădini frumoase, poteci care duc spre colina Petrin și multe locuri unde poți sta pur și simplu pe o bancă și să te bucuri de liniște.
INSULA ARCAȘILOR ȘI PUFOȘENIILE PRIETENOASE
După Turnul Petrin, am ajuns pe insula Arcașilor un colț verde chiar în mijlocul râului Vltava.
Aici am avut parte de una dintre cele mai simpatice surprize din Praga: nutriile!
Sunt peste tot pe insulă, complet obișnuite cu oamenii și mereu pregătite să primească ceva bun de ronțăit.
Localnicii le aduc morcovi, varză sau mere, iar ele se apropie fără frică, ridicându-se pe lăbuțe ca niște pufosenii curioase care cer atenție.
Am stat minute bune doar uitându-ne la ele — sunt incredibil de drăguțe și par să se fi integrat perfect în peisajul urban.
O experiență neașteptată, dar care ne-a făcut ziua și mai frumoasă.
CETATEA VYŠEHRAD – ISTORIE ȘI PRIVELIȘTE
Am continuat plimbarea cu Cetatea Vyšehrad, un loc încărcat de istorie și cu un farmec aparte.
Vysehrad este considerat unul dintre cele mai vechi situri istorice din Praga, fiind menționat pentru prima dată în 1088.
Legenda spune că aici a fost prima așezare a așezării care avea să devină Praga.
Cetatea este înconjurată de ziduri medievale impresionante și bastioane, unele păstrate și restaurate de-a lungul secolelor.
Am vizitat și cimitirul Vysehrad, unde sunt înhumați mulți dintre cei mai importanți artiști, scriitori și muzicieni cehi — un loc plin de respect și liniște, care te face să încetinești pasul și să apreciezi povestea fiecărei statui și monument.
De asemenea, am pășit în biserica Sfântul Petru și Pavel, o bijuterie arhitecturală cu turle impresionante, vitralii frumoase și o atmosferă de calm.
PIAȚA VECHE ȘI CEASUL ASTRONOMIC
Se pare că noi am lăsat la urmă locul de unde, de regulă, turiștii pornesc să descopere Praga – Piața Veche și Ceasul Astronomic.
Piața e un adevărat furnicar de culori, oameni și sunete: clădiri istorice, cafenele și restaurante, artiști stradali și magazine cu suveniruri.
În mijlocul pieței, Ceasul Astronomic atrage toate privirile la fiecare oră fixă, când se deschid ușile și apar figurinele care marchează trecerea timpului — un spectacol mic, dar fascinant, pe care chiar și noi am reușit să-l prindem la finalul zilei.
Povestea Ceasului Astronomic din Praga e la fel de fascinantă ca mecanismul lui.
Construit în anul 1410, este cel mai vechi ceas astronomic din lume încă funcțional.
Se spune că meșterul care l-a creat ar fi fost orbit de autoritățile orașului, ca să nu mai poată construi vreodată un altul la fel de spectaculos.
Din durere și răzbunare, legenda spune că a atins ceasul și l-a blestemat, iar mecanismul s-a oprit pentru ani buni.
Dar dincolo de legendă, figurile de pe ceas au o simbolistică aparte. Cele patru statuete care se mișcă la fiecare oră reprezintă cele mai mari temeri ale oamenilor medievali:
Vanitatea, care se privește într-o oglindă;
Avarul, simbolizat printr-un negustor cu o pungă de aur
Moartea, un schelet care trage de o funie și întoarce clepsidra;
Turcul, care reprezintă pofta și plăcerile lumești.
Când Moartea trage de sfoară și clopotele încep să bată, celelalte figuri dau din cap, refuzând chemarea inevitabilă — un mic spectacol al vieții, văzut de sute de ani de privirile uimite ale celor care se opresc în fața lui.
CONCLUZIE
Când spui Praga, spui mai mult decât un oraș – spui o stare. E locul acela în care timpul pare că încetinește, în care te pierzi printre clădiri care spun povești și te regăsești la o cafea, pe o bancă, privind cum trece Vltava. Au fost trei zile pline, dar nu suficient cât să te saturi.
Pentru că Praga nu se termină după un city break – abia atunci începe să-ți rămână în minte.
Am descoperit obiective turistice din Praga despre care citisem, dar care în realitate au fost mai vii, mai colorate, mai autentice.
Am găsit o cazare în Praga perfectă pentru ritmul nostru, dar cu poftă de descoperit. Și peste toate, am simțit energia unui oraș care trăiește frumos, în echilibru între vechi și nou.
Așa că, dacă te gândești la o evadare scurtă în Europa, Praga e alegerea aceea sigură, dar niciodată plictisitoare.
Te primește cu bere rece, apusuri blânde și străduțe care par că te duc mereu spre o nouă poveste. Iar când pleci, o faci cu sentimentul acela plăcut că o parte din tine a rămas acolo, printre poduri, clopote și lumini.
0
