Amintirile din copilărie au un fel special de a se întipări adânc în sufletul nostru.

Uneori, un miros, o melodie sau o priveliște îți pot aduce aminte de momente pe care le-ai crezut uitate.

Așa mi s-a întâmplat și mie, acum câteva zile, când am revăzut pentru prima dată după mulți ani Eforie Nord, stațiunea unde am simțit pentru prima oară atingerea sărată a valurilor și am văzut infinitul mării.

Eram la 17 ani, plină de visuri și entuziasm, când am pășit pentru prima oară pe nisipul fin de la Eforie Nord.

Era vara perfectă – una din acelea pe care le aștepți tot anul.

Îmi amintesc clar că, în acea primă zi, am alergat direct spre mare, cu inima bătând nebunește, și am simțit cum fiecare picătură de apă sărată mă îmbrățișa.

De atunci, marea și Eforie Nord au avut mereu un loc special în sufletul meu.

0